Anne (2017)

Anne (2017)

Recent am realizat că nu v-am mai recomandat nimic în materie de filme/ seriale. Și asta nu pentru că nu am mai găsit nimic interesant, ci pentru că mi-am pierdut obiceiul de a scrie… De fiecare dată când am vrut să scriu ceva, am găsit un pretext pentru a mă opri. Cu toate acestea, tocmai ce am terminat de văzut o mini-serie despre care nu am cum să nu vă vorbesc : Anne, 5 episoade care au rulat pe Netflix începând cu 12 mai, 2017 și care reprezintă o ecranizare a romanului Anne of Green Gables,  scris de Lucy Maud Montgomery (publicat în 1908).

Pentru cei care nu au auzit de Lucy Maud Montgomery, o să vă spun că este o scriitoare canadiană care s-a făcut remarcată prin romanele sale ce o au în centru pe Anne, un personaj care i se aseamănă (dacă ar fi să luăm în calcul faptul că Lucy a fost crescută de bunici, la țară, fiind în mare parte singură, ceea ce i-a dezvoltat foarte mult imaginația).

În ceea ce privește distribuția, actorii nu sunt tocmai cunoscuți (fiindcă mulți au vârste fragede, deci sunt la început de carieră): Amybeth McNulty, Geraldine James, R. H. Thomson, Lucas Jade Zumann, Dalila Bela (Supernatural, Once upon a time).

Totuși, trebuie să spun că mi-a plăcut foarte mult Amybeth McNulty care, la cei  16 ani, a reușit să redea cu acuratețe sentimentele personajului central, Anne.

Povestea este plasată într-un mediu rural idilic, unde doi frați trecuți de prima tinerețe, Matthew și  Marilla Cuthbert, decid să înfieze un băiețel pentru a-i ajuta în viitor cu treburile gospodăriei.

Întâmplarea face ca orfelinatul să le-o trimită, din greșeală, pe Anne, o fetiță slăbuță, roșcată și …. guralivă. Scena din gară, când Anne așteaptă cu nerăbdare venirea celor care urmau să-i fie noua familie, este foarte bine realizată: Anne se dovedește a fi pasionată de lectură, plină de viață , optimistă (în ciuda experiențelor negative pe care le trăise). Vorbește și gesticulează mult,  e teatrală, analizează orice element din jurul ei, e prietenoasă, dar toate astea trădează o fire sensibilă, iubitoare și devotată care încearcă din răsputeri să compenseze prin imaginație lipsurile unei vieți prea dure și să înlăture sentimentul de înstrăinare. Una dintre dorințele ei este de a aparține, de a avea o familie sau prieteni pentru care să poată oferi tot ce are.

Scenele din prezent se împletesc cu frânturi din trecut iar modul în care sunt înlănțuite evenimentele face ca mini-seria să fie captivantă. E interesantă psihologia personajului central, dar la fel sunt și interacțiunile cu celelalte personaje.

O să o iubiți pe Anne: vocabularul ei bogat, modul în care pronunță cuvintele, exuberanța, dorința ei de a fi o prințesă (Cordelia), pistruii și codițele, făptura ei filiformă, violența pe care o manifestă atunci când este acuzată pe nedrept, când trebuie să se apere singură…

Câteva scene care mi-au plăcut în mod special

  • Drumul până la Green Gables

”People would laugh at me because I use big words. But are exciting and descriptive words, like…like  ”enraptured” and ”glorious”! If you have big ideas, you have to use big words to express them,haven`t you?”

”Well, I suppose so…”

”I am enraptured by this glorious landscape!”

 

  • momentul în care Anne face cunoștință cu Marilla :

I might have known nobody would really want me;

 

Little girl, that`s enough,now! Little girl!

Little girl? I wish I was anything but

 

What is your name?

What does it matter? I won`t be here long enough for you to remember….Anne Shirley

Anne is a fine name, a sensible name

Could you please spell it with an e when you speak it? Anne with an e looks much more distinguished

Publicat în Recenzii | Etichetat , , , | 1 comentariu

Printemps

20170423_125451

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , | 3 comentarii

S’il fallait le faire…

Publicat în Muzică și poezie | 2 comentarii

Liberă

De când nu te-ai mai simțit liberă? Când a fost ultima dată când ai avut curajul să nu te trezești de dimineață, să nu te duci la serviciu, să te îmbraci neglijent și să străbați străzile singură, până când ai simțit că picioarele refuză să mai facă un pas înainte, că sângele îți pulsează cu violență în tâmple? Când te-ai rătăcit ultima dată în locuri prea bine cunoscute, când te-ai uitat pe tine însăți în mulțimea de oameni ce aleargă fără scop dintr-o parte în alta în căutarea unui sens al existenței lor efemere? Când ai respirat ultima oară aerul proaspăt al dimineții și ai lăsat soarele să-ți bată în ochi și să-ți încălzească sufletul mâhnit de atâta iarnă? Oare ai zâmbit vreodată fără ca nimeni să te observe, simțind că ceva frumos e pe cale să ți se întâmple, oare ai primit pe neașteptate flori? Înconjurată de prostia și răutatea oamenilor mici, ai dorit să te refugiezi într-un colț uitat de lume, doar al tău, unde să te bucuri de liniște, de frumusețea și grandoarea naturii… Până la urmă, e dreptul tău să fugi de lume, să nu dai explicații, să nu te forțezi să zâmbești, să nu răspunzi când ești întrebată. Sătulă de bârfe și intrigi de duzină, scârbită de invidii puerile și de comentarii stupide, ți-ai dori să-ți închizi ochii și să-ți astupi urechile și să te proiectezi mental acolo unde știi că te simți pe deplin acasă. Iar „acasă” poate fi un loc, un moment în timp, sau în brațele sale. Cert e că nu ești obligată să-i asculți, să le dai explicații, să-i consolezi, să-i înțelegi, să…nimic. Și tocmai de aceea trebuie să ai curajul să spui NU: nu, nu vreau să te aud, nu vreau să te văd și nu vreau să empatizez. Și puțin îmi pasă ce crezi despre mine…și puțin îmi pasă că nu mă placi…Sunt liberă să fac ce doresc fiindcă știu cine sunt și ce vreau 😉

liberte

Publicat în Articole | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Elles

Publicat în Muzică și poezie | Lasă un comentariu

Time

2017-02-18-20-38-59-12017-02-18-20-37-572017-02-18-20-42-2220170218_203719-1

Publicat în Desene și caligrame | Etichetat , , , , , | 6 comentarii

Simplicity

Beauty lies in simplicity…

Publicat în Desene și caligrame | Lasă un comentariu